Unde ne indreptam ?

Contrar existentei noastre de pana acum se naste o dorinta de adulare a naturii, aproape la finalul vietii ei. Am dus razboaie si politici impotriva ei si azi o imbratisam ca pe o mama de mult timp nevazuta.

Dar oare ea nu are niciun cuvant de spus ? Oare nu a cedat deja si sfarsitul va fi de partea noastra ?

Ne-am largit orizontul cunoasterii si am descins in forta catre o noua lume, pentru care suntem dispusi sa ne regandim raporturile cu natura.

" Fenomenele pe care le observam astazi sunt incomparabil mai mari, sau mai mici, sau mai rapide decat oricare dintre cele la care am avut acces in timpul celui de-Al Doilea Val. Studiem fenomene a caror marime reprezinta a 1000 000 000 000 000 -a parte dintr-un an [...]. Studiem fenomene cu o durata ce nu depaseste o 10 000 000 000 000 000 000 000 -me de secunda.

Evolutia biologica reprezinta urmarile variatiei si selectiei naturale, iar la nivel molecular depinde de acumularea acestor variatii intr-o " deriva genetica". Astfel incat, se poate afirma ca cele mai simple forme de viata s-au desprins din cele mai evoluate, contrar teoriilor emise pana acum.

" O alta stire uimitoare ne-a parvenit de la Grant Park Zoo din Atlanta, unde imperecherea intamplatoare a 2 specii de maimute cu zestre cromozomica total diferita a dat nastere primei maimute hibride de care avem cunostinta." Prin urmare, evolutia se valideaza atat prin acumulari de variatii, cat si prin salturi.

Odata cu descoperirea in anul 1953 de catre Watson si Crick a ADN-ului, am ajuns in postura de proiectanti a evolutiei, iar, asemeni naturii, evolutia este supusa reconceptualizarii.

In timpul celui de-Al Doilea Val pesimismul a monopolizat atitudinea oamenilor. " Omul este supus erorii, teoriile politice sunt relative, progresul automat este un miraj. " Iar aparitia raportului <<Limitele cresterii>>, realizat de catre Clubul de la Roma in anii '70, "a imprimat o tonalitate funebra".

Asa cum am precizat pentru primele doua concepte si progresul a trebuit reinterpretat, pentru ca asa cum fiecare fiinta este diferita in comparatie cu celelalte, asa conceptiile acestora se schimba dramatic in timp si este absolut necesara updatarea lor.

" Fiecare civilizatie aduce cu sine noi schimbari. "
Astfel, timpul de ieri nu mai este si cel de azi. Desi se considera ca timpul este o scurgere liniara, ca este absolut uniform in toate partile universului si independent de materie si spatiu si ca fiecare segment de timp este identic cu urmatorul, in natura el prezinta inflexiuni si deformari, rezultatul final depinzand de punctul din care este masurat.
" Timpul nu este absolut, ci relativ. "
Lumea in care traim este infima in comparatie cu ceea ce se afla de limitele noastre. Ne aflam intr-un moment in care dorim sa descoperim si sa calatorim dincolo de timp si spatiu.
Am studiat totul pe domenii, separat, fara sa intelegem ca numai impreuna stiintele pot fi invatate cu adevarat. Acum savantii pun accent pe viziunea totala, nu fragmentara asupra problemelor.
Schimbarea a avut loc si la nivel intelectual, gandirea holista intervenind determinant prin ideea de tot unitar, de ansamblu functional.
Cauzalitatea. " Ea ne spune ca fiecare fenomen are o localizare unica, determinabila in timp si spatiu. " Ideea de cauzalitate a generatiei noastre face referire la conceptul de feedback sau retro-actiunea. Aceasta din urma are rolul de a mentine echilibrul, atenuand sau suprimand schimbarea in momentele in care ameninta sa depaseasca un anumit nivel ( feedback negativ ).
" Feedback-ul pozitiv ne permite sa explicam orice proces autostimulator. "
" Cauzalitatea ne permite sa evitam capcana intamplarii. "
" Aceasta cultura noua, orientata spre schimbare si spre o diversitate crescanda, incearca sa integreze noua viziune asupra naturii, evolutiei si progresului, conceptiile noi, mai bogate, despre timp si spatiu, precum si viziunea reductionismului si holismului, cu o noua cauzalitate. "
Oamenii isi revendica nationalitatea si cultura. Numerosi sunt aceia care se revolta pentru ca statele nu le recunosc autonomia. Aceste probleme sunt departe de a fi minore, iar pentru statul national este imposibil de a juca un rol real. Granitele nationale sunt fictive, permitand contopirea culturilor, credintelor, vietilor.
Una dintre cele mai semnificative forte este corporatia transnationala. Aceasta isi poate desfasura cercetarile intr-o tara, poate fabrica in alta tara si vinde intr-o a treia.
" Pentru a ne face o idee despre proportiile lor, e suficient sa stim ca intr-o anumita zi din 1971 ele detineau in total 268 de miliarde de dolari lichiditati pe termen scurt [...] care depaseau de peste 2 ori activul tuturor institutiilor monetare internationale din lume la acea data. "
Aparitia acestora, in termenii raporturilor de putere, a destabilizat si a diminuat rolul statului.
Asemeni corporatiilor s-au proliferat organizatiile non guvernamentale, care, dupa o evolutie extraordinara, formeaza o " a doua organizatie mondiala ".
Date fiind aceste fapte, economia mondiala a suferit schimbari dramatice, capatand forme noi si insolite, dar fiind dominata de activitatile marilor corporatii.
Pentru a actiona asupra pericolelor si instabilitatii trebuie sa inventam forme politice noi care sa reinstaureze ordinea sau, cel putin, un simulacru de ordine.
" Ceea ce pare a fi haos este, in realitate, o reorientare masiva a puterii in vederea adaptarii la noua civilizatie. "
Astfel, trebuie gasit un echilibru intre tehnologia de ultima ora si natura din care provenim, deoarece numai impreuna cele doua ne pot aduce progres si dezvoltare. De asemenea, bogatii si saracii pornesc intr-o cursa, gata sa-si etaleze atuurile si calitatile.
Se vor schimba, prin urmare, personalitatile, tipologiile, conceptiile, functiile, principiile, oamenii, lucrurile, lumea, economia, politica, natura, mediul, statul. Pentru a se ajunge in final la ceea ce Einstein considera primordial : o singura natiune care sa le ofere tuturor libertate si disciplina, ordine si spatiu, timp si putere, incredere si sprijin.

Viitorul si inteligenta

De-a lungul timpului, oamenii au dorit sa aiba un fundament, sa creeze in jurul lor stabilitatea necesara pentru a supravietui in fata fenomenelor incontrolabile ale naturii. Insa nu au reusit decat sa poarte razboaie cu tot ceea ce defineste fiinta umana : simt, gandire, viitor, memorie, putere, suflet, iubire. Pentru ca au inteles ca aceasta este atat de complexa din punct de vedere psihic, fizic si moral, oamenii au gasit o modalitate de a se baza pe altceva decat pe ei insisi, inventand si dorind sa cunoasca in esenta lumea inconjuratoare. Dar in lipsa resurselor si fara izbanda in a stabili pacea in sufletele lor, s-au axat pe ceva mai mare si mai puternic, care ii poate ajuta pe ei. S-a ajuns la concluzia ca mediul, lumea care ne-a creat are aceleasi calitati si aceleasi principii dupa care se manifesta si oamenii. In fapt, mediul inconjurator are viata.

Acestea se petreceau in trecut. Acum dispunem din punct de vedere tehnic si stiintific de resurse si cunostinte care ne spun ca ceea ce am descris mai sus este un basm. De fapt, lumea din jurul nostru nu poseda altceva decat inteligenta, si nu viata. Nu este ceva spiritual asa cum credeau indienii din tribul Sioux, ci este mental. Cheia reprezinta progesul, evolutia, viitorul.

Incepand cu cel de-al 14 lea capitol al cartii " Al Treilea Val ", autorul prezinta minunea tehnicii anilor '50, calculatorul electronic. Observ printre randurile lui Alvin Toffler entuziasmul pentru ceea ce insemna acum 60 de ani calculatorul si traiesc un sentiment de compatimire pentru lumea ce a fost si unul de implinire pentru lucrurile care exista astazi in viata unui om.

" Acesti uriasi centralizati erau atat de impresionanti, incat au devenit curand o componenta obisnuita a mitologiei sociale. "

Am descris in paralel cele doua pasaje legate de calculatorul electronic, tocmai pentru a evidentia modul in care se transforma lumea. Ieri, Pentagonul avea singurul calculator de dimensiunea unei camere mari, iar azi parcurgem paginile unei carti de pe laptop in tren, in pat, la masa, oriunde.

" Sursa ", inlocuita acum de Internet, era un sistem oferit de Telecomputing Corporation din SUA, prin care oricine dispunea de un terminal de calculator ieftin putea accesa stiri, date legate de bursa, programe pentru copii, cluburi computerizate sau putea comunica cu orice alta persoana conectata.

Inteligenta naturii, deci, s-a transferat intr-un format simplu si folositor numit calculator.

De aici inainte, mintea creativa a oamenilor nu a incetat nicio clipa sa isi imagineze si sa planifice tehnologii, de la case " inteligente " pana la masinarii care sa faca totul in locul omului. Un astfel de exemplu este povestirea lui Isac Asimov " I, Robot ", dupa care s-a realizat filmul cu acelasi nume.

Aceste lucruri pot avea insa efecte dramatice pentru omenire. Schimbarea radicala si rapida i-a gasit pe multi nepregatiti. O problema fundamentala este supravietuirea intr-o lume in care poti fi inlocuit cu o masinarie. " Legatura dintre stiinta de carte si castig se poate dovedi mai putin stransa decat a fost in ultimii 300 de ani. "

Civilizatia industriala a plasat taranii de pe camp in fabrici, le-a modificat esenta de nenumarate ori. A deplasat, de asemenea, memoria sociala din creier in afara acestuia. Totul a fost obiectivizat, astfel ca, memoria a ramas statica. O fotografie, o carte, un ziar, un film, toate prind viata numai daca sunt transferate din nou in mintea oamenilor, unde sunt recombinate si manipulate sub multe alte forme.

" Saltul catre infosfera celui de-Al Treilea Val este cu adevarat fara precedent in istorie, pentru ca datorita lui memoria sociala se amplifica si in acelasi timp devine activa. "

Un alt aspect al evolutiei priveste detasarea din mediul nefavorabil al otelariilor, turnatoriilor, catre imaginea limpede si curata a fabricilor din secolul 21. Nu se mai lucreaza standardizat, nu se mai lucreaza sub presiune. Fiecare angajat este vazut ca o fiinta umana, nu ca un element.

Fabricarea in masa dupa un model standard, dupa un tipar, a disparut. Acum se pune accent pe lucrurile care pot satisface nevoile mai multor persoane in acelasi timp si pe produse unice.

" Intervenind la nivel molecular, folosind proiectarea cu ajutorul calculatorului sau alte unelte de productie avansate, integram tot mai multe functii intr-un numar din ce in ce mai mic de piese, inlocuind multe componente separate cu << intreguri >>. "

Locurile de munca pe care le ofereau fabricile au depopulat ogoarele si i-au adus pe tarani in oras. Noul sistem scoate milioanele de locuri de munca din fabrici si le plaseaza inapoi in locuintele fiecaruia. Exista milioane de oameni care lucreaza ca freelanceri. " O << samanta >> a viitorului exista deja in Marea Britanie, unde firma Freelance (colaborator extern) International Ltd. are 400 de programatori de calculatoare angajati pentru un anumit numar de ore si care, exceptand cativa, lucreaza acasa. "

Odata cu transferarea activitatii de la birou acasa s-au diminuat cheltuielile companiilor angajatoare, s-a redus timpul pierdut cu drumul in cazut angajatilor, insa, au aparut si nenumarate probleme privind motivarea si organizarea oamenilor.

Astazi, aceste aspecte sunt depasite. Angajatul stie exact care este atributia lui si exista tehnologia care face totul mult mai simplu.

Importanta transformarilor vizeaza si subiecte delicate legate de ecologie, deoarece impactul activitatilor umane asupra mediului inconjurator se va diminua.

In ceea ce priveste impactul economic, acesta a creat intreprinzatori, din muncitori a facut administratori ai unor firme private.

Pe langa lucrurile sclipitoare care fac parte in noua lume, exista si lucruri infioratoare pentru unii. Un exemplu ar fi somajul. Investitii necorespunzatoare, repartitia inechitabila a averilor, speculatii nebunesti si o politica comerciala gresita au determinat disponibilizarile masive si disparitia locurilor de munca.

De la oameni pana la marile corporatii, totul este cuprins de criza de identitate. Familiile nu mai sunt ceea ce erau odata, tinerii oscileaza intre normal si extrem, copiii nu mai sunt doriti, acum cariera este pe primul plan.

" Dupa cum ne demasificam mijloacele de informare si productia, tot astfel ne demasificam sistemul familiei in cursul tranzitiei spre civilizatia celui de Al Treilea Val. "

Un nou tip de comportament legat de familie a luat viata. Un numar impresionant de persoane aleg singuratatea pentru ca nu doresc sa-si complice viata in cercul familiei nucleare. De asemenea, accentul nu mai cade pe ideea de casatorie. Majoritatea tinerilor prefera sa locuiasca impreuna fara a da importanta formelor legale.

" O alta schimbare semnificativa este cresterea numarului celor care aleg in mod constient (...) stilul de viata << fara copii >>. "

Diferenta dintre cel de Al Doilea Val si cel de Al Treilea Val in ceea ce priveste familia este varietatea de structuri familiale. Daca in era industrialismului era fireasca familia nucleara, urmatorul val vine cu o gama diversificata de familii.

Schimbarea se manifesta pretutindeni, la nivel psihologic, sentimental, fizic, moral etc., iar lumea va intampina o multitudine de probleme si erori de rezolvare a acestora. Libertatea oferita pe tava este covarsitoare. Nu oricine va sti cum sa procedeze in prezenta ei si peste tot va fi haos pana ne vom adapta.

Asa cum s-a simtit criza de identitate in randul oamenilor, structurile colosale ale companiilor vor fi periclitate de sensibilitatea acuta in fata noii lumi. Moneda, procesele economice, societatea, toate vor fi modificate, puse in alte situatii complet halucinante. Diversificarea galopanta a bunurilor va lua cu asalt consumatorii, pentru ca tarile cu tehnologie avansata sa atinga un nou tel - manipularea maselor si obtinerea de profit.

" Grupuri care in timpul cel de-Al Doilea Val au luptat pentru a fi << integrate >> sau << asimilate >> in societatea de masa, acum nu numai ca refuza sa-si neutralizeze trasaturile distinctive, ci cauta sa le puna in evidenta. "

Corporatia isi modifica structura din una specializata economic, in una care poate aduce solutionari in probleme complexe si variate (ecologice, rasiale, politice etc.).

Exista si situatii in care magnati fara scrupule ofera vorbe goale si retorica in stil publicitar, incercand sa manipuleze prin imaginea parintelui care protejeaza. Proclamarea zgomotoasa nu poate fi in niciun caz interpretata drept calea catre salvarea umanitatii.

Impinse de proteste si actiuni in justitie, corporatiile se adapteaza la noile realitati.

Demasificarea timpului de lucru a avut un efect extraordinar atat pentru angajati, cat si pentru angajatori. Orarul glisant a permis celor dintai sa isi gaseasca timp si pentru familie si pentru serviciu. Odata cu acestea se modifica orarul magazinelor, orele la care se ia masa etc. " Constatam o tendinta puternica de abandonare a ritmurilor. "

" Faptul e ca in << lumea reala >> timpul insusi a suferit o schimbare, iar odata cu acesta am schimbat si noi regulile de baza dupa care ne calauzeam altadata. "

Schimbarile uriase ale istoriei pot fi vazute in modificari marunte ce au loc in fiecare zi. Dorinta oamenilor de a-si rezolva singuri problemele este in fond noul cod al valorilor noastre.

Al treilea val

Partea a treia a cartii poarta denumirea aleasa si pentru titlul acesteia – Al treilea val -  sugerand tranzitia catre o alta lume, total noua si bazata pe noi principii, precum ecologia, genetica, si avand functii paralele cu cele ale lumii de ieri. De-a lungul istoriei am observat evolutia, de la agricultura catre industrie, pentru ca in urmatorii ani sa fim martorii unui nou pas. Viitorul nu inseamna o prelungire in linie dreapta a prezentului, este un cumul de tendinte cat se poate de variate care modeleaza lumea secolului XXI.  In momentul de fata se lucreaza la nenumarate proiecte, de la bateriile fotovoltaice la industria spatiala si ingineria genetica.  Mecanismul de plecare este simplu si totodata complex – informatia.

Pentru prima oara ni se contureaza o baza energetica noua si paralela cu cea utilizata pana acum. S-a inceput valorificarea tuturor resurselor, de  data aceasta, cele inepuizabile (in masura in care sunt pastrate in conditii naturale, fara interventii distructive) si total necostisitoare, precum soarele, vantul, apa, pentru producerea energiei electrice, prin intermediul platformelor plutitoare, a panourilor solare, a turbinelor eoliene. Tehnologia este ieftina si fireasca, daca pot folosi acest termen, prin faptul ca nu afecteaza lumea in care traim si ne dezvoltam. Crestem in acelasi timp si avem cu totii aceleasi nevoi pentru a suprevietui, atat noi, cat si natura. Astfel ca tehnologia de ieri „mananca” lumea, o seaca de toate resursele care pana acum pareau inepuizabile, vesnice si datatoare de viata. De fapt nu avem folosinta in ele, este mai important sa protejam planeta. Acest subiect este indelung discutat de foarte mult timp. Ecologia a devenit baza a tot ceea ce se produce. Au aparut tehnologii in acord cu aceasta, produse ecologice, materiale ecologice, organizatii non-guvernamentale cu motto-uri precum „Salvati planeta!”.

Eu, insa, sunt de parere ca se exagereaza.  Degeaba ne lamentam ca lumea e pe cale de disparitie, ca in 20 de ani nu vor mai exista resurse etc. Toate lucrurile acestea, fiecare  intamplare care ne modeleaza vietile este una „fabricata”. Nu suntem noi stapanii nostri, au altii mai mari si mai puternici grija de acest aspect. Modificarile climatice care au inceput sa se manifeste inca de acum 10 ani, nu au determinat decat grabirea „pregatirilor” pentru oamenii de rand. Al doilea val a marit numarul canalelor prin care individul isi realiza propria imagine despre realitate. Acum numarul lor s-a triplat. Insa, aceste asa zise canale sunt realizate deliberat pentru a ne purta in acelasi mod in care un cioban isi mana oile sau un vacar isi paste vacile. Anumite imagini s-au raspandit si s-au implantat in milioane de  memorii, devenind adevarate icoane. A crescut si s-a diversificat oferta, transformand sistemul in unul consumist. Toate acestea nu s-au realizat pur si simplu, ci au fost deliberate.

Al treilea val este  determinat de statutul societatii, este provocat de crizele de personalitate, de cele economice, financiare, sociale, si se simte profund dorinta de a fi revoltat pentru ce s-a intamplat in trecut, de parca asta ar conta...

Sfarsitul primelor doua valuri

" Nicio civilizatie nu se raspandeste fara lupta. " Asa isi incepe Toffler discursul in ultima parte destinata primelor doua valuri care au conturat perfect lumea pentru asteptarea celui din urma.

Descoperirea Indiilor si a Americii nu a facut decat sa micsoreze lumea in care vaste imperii urmau sa supuna milioane de oameni si apoi miliarde sub un singur semn, al celui de Al Doilea Val. De la conchistadorii spanioli la trappeurii francezi, de la englezi si olandezi la portughezi si italieni, globul s-a impanzit de armate, corabii, comercianti, oportunisti ai vechii lumi, care au inrobit si au decimat populatii intregi, proclamandu-se stapanii supremi ai noii lumi in formare. Tot ceea ce au pradat cuceritorii nu a finantat decat razboaie si opulenta. Acum lumea pare ca se unifica sub acelasi nume, trufia si zgarcenia, ura si mania isi fac loc viclene intr-o perioada ce se dorea a fi una " de aur ".

Micul si inofensivul comert se transforma in marele si cumplitul imperialism, pentru unele popoare care aveau sa vada ultima data lumina si lumea asa cum este ea. Britanicii, francezii, danezii, nemtii si altii si-au extins teritoriile, colonizand toate celelalte continente, iar in spatele atitudinii rasiste si al justificarilor religioase se ascundea adevarul incomod, acela ca noua lume nu mai putea trai in izolare, avea nevoie de cei mici pentru a-i subjuga si a le macina fiinta, ducand astfel mai departe superioritatea generala a omului alb.

Asa si-au facut aparitia, fara voie, economia si piata mondiala.

Ciocnirea celor doua valuri a declansat aparitia unor noi principii, valori, concepte intrezarite simplu sub denumirea de realism industrial, reprezentand totalitatea premiselor noii civilizatii. Evident ca au existat voci potrivnice. Liderii s-au grupat in promotori ai liberei initiative si a individualismului in aripa de stanga, iar in aripa de dreapta, ai colectivismului si socialismului. Urmarile razboiului dintre ideologii s-au rasfrant ulterior asupra intregului glob. Acestea au dus la aparitia urmatoarelor principii : natura, evolutie si progres.

La un moment dat, s-a constatat ca prejudiciile aduse naturii au fost devastatoare pentru anumite zone ale globului, si, cu toate acestea, evolutia sociala era un ideal si un tel pentru fiecare tara industrializata care se dorea in randul lumii bune. Toate popoarele neindustrializate erau inferioare si inapte sa supravietuiasca.

Notiunea de progres a implementat ideea ca " istoria inainteaza ireversibil pentru o viata mai buna pentru omenire ".

" Asadar, in decursul civilizatiei celui de Al Doilea Val, trei notiuni fundamentale - lupta cu natura, importanta evolutiei si principiul progresului - au furnizat munitia folosita de agentii industrialismului pentru a-l explica si justifica in intreaga lume. "

De asemenea, limitarea in timp, proprie agriculturii, si spatiul restrans au fost negate de noua civilizatie, care a constatat importanta celor doua elemente pentru industrialism. Sincronizarea era cuvantul cheie, atat temporala, cat si spatiala.

De la ideea de timp circular in care istoria se repeta, s-a trecut la conceptul de liniaritate. Odata cu aceasta lucrurile, formele, cladirile, gandirile, s-au uniformizat, au devenit precise, linia fiind acum " constanta culturala caracteristica noului realism industrial ".

Omul nu mai era anexat unui loc, unei familii, el devenise autonom si liber precum un atom. Teoria atomista s-a propagat in toate stiintele, in viata omului, in economie si politica. Baronul d'Holbach sustinea ca " universul, acest vast ansamblu a tot ce exista, nu prezinta decat materie si miscare : intregul nu ne ofera spre contemplare decat o imensa, o neintrerupta succesiune de cauze si efecte. "

Realismul industrial a fost cel mai puternic sistem cultural cunoscut in istorie. Pe langa tehnica, natura si cultura, a patruns adanc in interiorul fiintei umane si i-a modificat personalitatea, determinand aparitia unui nou caracter social. In ciuda efectelor negative evidente ale perioadei, a imbunatatit considerabil nivelul de trai al omului.

Insa, asa cum au fost inrobiti oameni, popoare, era industriala a creat si posibilitatea de distrugere completa a planetei, o actiune fara precedent in istorie.

Astazi, prabusirea a tot ceea ce era firesc pana acum, pierderea a tot ceea ce semnifica Al Doilea Val, provoaca o epidemie de criza a personalitatii umane. Pierduti in propria umbra, oamenii cauta sa urmeze un nou drum...

Al Doilea Val

Primul Val este absorbit de urmatorul si purtat peste generatii sub o alta forma - industrialismul. Asa cum mentiona Alvin Toffler, “fiecare civilizatie are un cod secret – o serie de reguli sau principii care se reintalnesc in toate activitatile ei ca un model care se repeta”.

Marcant pentru societatea celui de-al Doilea Val este industrialismul, care se compune din 6 principii fundamentale si care programeaza comportamentul maselor de oameni.

Primul si, consider eu, cel mai semnificativ pentru acea perioada este standardizarea, principiu care se baza pe producerea a milioane de produse identice. Dintre promotorii acestuia se numara Theodore Vail, cel care, la sfarsitul secolului XIX, a transformat  compania “American Telephone and Telegraph” intr-un gigant, revolutionand serviciul postal, si Frederick Winslow Taylor, un mecanic devenit cruciat ce avea in minte ca munca poate fi facuta stiintific standardizand fazele care reveneau fiecarui muncitor. Taylor devine autoritatea suprema pe plan mondial in materie de management.

Odata cu standardizarea in planul muncii, aceasta isi facea loc in toate sectoarele vietii cotidiene. De la uniformizarea materialelor de informare, la programele analitice propuse de pedagogi pentru a le implementa in mintea elevilor, lumea se pregatea pentru o noua etapa, cea a pietei locurilor de munca.

Miscarile revolutionare au “deschis focul”, cerand sa se inlocuiasca “ghiveciul” de unitati de masura cu sistemul metric si cu un nou calendar. De asemenea, daca productia de masa impunea standardizarea proceselor, piata pe care acestea actionau simtea nevoia de standardizare la un nivel mai sensibil, si anume, in ceea ce priveste moneda.

Un aspect inedit apare din partea unui imigrant din Irlanda de Nord, pe nume A.T. Stewart. In 1825, contrar vechii traditii, acesta practica pretul unic.

Desi Al Doilea Val a egalizat diferentele la multe niveluri, cel de al doilea principiu este specializarea. Toffler preciza faptul ca “eliminarea diveristatii din limba, din timpul liber si din stilul de viata, cu atat mai multa nevoie avea noua lume de diversitate in sfera muncii”. Astfel ca se produce inlocuirea taranului bun la toate, mai intai, cu muncitorul, al carui scop este repetarea la nesfarsit a acelorasi actiuni, si, mai apoi, cu specialistul “ingust dar pretentios”. Astazi, muncitorul este ceva mai evoluat, avand calificare in domeniu si lucrand cu profesionalism, insa, “specialistul” este tipul intalnit mai peste tot, cu noi metode de revolutionare a lumii, desi pastrand forma rudimentara pe care am prezentat-o mai sus.

Legat de aceste aspecte, Smith propune modul in care realizarea aceluiasi obiect – acul – este extrem de simplificata datorita diviziunii muncii. Cele 18 operatii necesare fabricarii acului nu de un singur muncitor, ci de 10, astfel ca productivitatea muncii se marea de la 20 la 4800 de ace pe zi la fiecare muncitor.  Henry Ford consemna faptul ca o munca specializata nu presupunea neaparat executarea acesteia de catre un om intreg, ci erau sectii in fabrica sa unde putea folosi orbi, oameni fara membre, femei si copii mai mari.  

Munca specializata crestea ca si pretul platit de oameni pentru produsele realizate in astfel de fabrici.

In aceasta perioada, diferentierea dintre producator si consumator era din ce in ce mai vizibila, lucru pentru care Michael Pertschuk afirma ca intreaga “cultura este dominata de profesionisti care ne numesc “clienti” si ne spun care sunt “nevoile” noastre”.

Un alt principiu este sincronizarea, care si astazi isi manifesta influenta la fel de puternic, dat fiind faptul ca timpul trebuie gestionat bine pentru a produce banii necesari intretinerii si continuarii activitatii. Societatile din Al Doilea Val s-au miscat in ritmul masinii, producand tot mai multe ceasuri si invatand elevii de mici sa le citeasca pentru a pregati oameni capabili sa constientizeze notiunea timpului.  “Fiecare sector economic avea propriile sale ore si perioade de varf, sincronizate cu cele ale furnizorilor si difuzorilor sai.”

Ultimele trei principii sunt concentrarea, maximizarea si centralizarea. Primul a fost o noutate a perioadei, deoarece, pana la inceputul secolului XIX, delincventii erau exclusi din zonele in care actionau, dar nu erau inchisi, nebunii ramaneau in familiile lor, neexistand azile, copiii invatau acasa daca aveau inclinatii, pana la aparitia scolilor in secolul XIX, a azilelor pentru nebuni si a inchisorilor. O alta zona de concentrare, de aceasta data a muncitorilor, erau nenumaratele fabrici. Acum iau nastere societatile anonime, trustul si monopolul.

Maximizarea reprezenta pasiunea obsesiva a oamenilor pentru marime si crestere, deoarece se considera ca acestea presupun eficienta, pe care au inceput sa o masoare printr-un instrument statistic numit PNB.

Centralizarea apare ca urmare a celorlalte principii de mai sus. Pentru a le realiza pe acelea, era nevoie ca informatiile sa fie centralizate intr-un sistem de date. Centralizarea nu s-a oprit la informatie, determinand aparita unei inventii cruciale pentru controlul central asupra resurselor financiare.

Toate acestea s-au manifestat de la cei mai mici pana la cei mai mari, de la muncitori pana la tehnicienii puterii : integratorii - cadre de conducere, presedinti, birocrati, directori etc. - , subelitele, elitele si supraelitele. Sistemul politic a cunoscut o evolutie incredibila, apar constitutii noi, guverne noi, institutii politice noi.

Marcanta pentru perioada celui de-al Doilea Val era mecanica. Fascinatia pentru acest domeniu a influentat si politica, pe care supraelitele o comparau cu o masinarie gigant, a carei putere incredibila indruma si corecta caile pe care cei mai mici le urmau. Era ca un parinte protector si bun, dar ferm. Insa problemele nu erau departe de lumea nou-creata.

“Saturati cu acest mod de gandire si crezand aproape orbeste in puterea si eficienta masinilor, cititorii revolutionari ai societatilor, capitalisti ori socialisti, au inventat institutii politice care aveau multe caracteristici ale masinilor de la inceputul erei industriale.” Guvernul reprezentativ era echivalentul politic al fabricii, este condus de sus si, de asemenea, invechit de aparitia urmatorului Val.

Al treilea val - Inceputul

Alvin Toffler infatiseaza in cartea sa "Al treilea val" imaginea umanitatii divizata in trei generatii caracterizate de puterea evolutiei.

Desi trebuie sa fac referire la primele trei capitole, voi preciza ca impresia lasata este aceea a unei metafore prin care autorul a reluat istoria si a povestit-o relatand transformarile constante care au sters si au rescris mentalitati, politici, economii, tehnologii, culturi. Pentru Toffler, schimbarea este asociata cu aparitia unui nou "val" in societate. In mod evident, au existat oameni care au anticipat modificarile ce aveau sa sculpteze o noua lume. Insa diferentele dintre cei inradacinati in vechile ideologii si adeptii noilor viziuni au produs ruptura. De la politica si pana la familie, tensiunile s-au resimtit puternic si s-au manifestat cu repeziciune pentru acele vremuri. Fireste, ciocnirea dintre generatii a alimentat numeroase conflicte. Un exemplu este Razboiul Civil care ar fi izbucnit din pricina unor probleme precum taxele sau sclavia. De fapt, autorul propune un alt motiv sub forma unei intrebari al carui raspuns este astazi bine cunoscut: " cine va conduce noul si bogatul continent? ". 

Anterior fiecarui val au aparut semne care sa prefigureze imaginea a ceea ce avea sa urmeze. Se pune accent pe ideea ca tot ce s-a intamplat de-a lungul anilor va avea un deznodamant fericit pentru omenire, in sensul ca lucrurile par ca se petrec cu un scop. Acest aspect se defineste simplu - evolutie, dar exagerarile nu fac bine nimanui. "Intr-o epoca in care teroristii se joaca de-a moartea cu ostaticii [...]", sustin cu tarie ca lumea s-a smintit!

Pe masura ce patrunzi in realitatea lui Toffler, incepi sa crezi ca este adevarata pe deplin, dar este meschina in fapt. Nu poti privi raul ca pe bine si nu poti ramane nemiscat la imaginea oamenilor pe post de cobai, chiar daca astazi poate suntem mai bogati datorita lor. E un genocid egal cu Holocaustul. Nu e drept sa multumim sclaviei pentru ca a existat si pentru ca a dat o lectie despre morala si credinta.

O metafora cu un sens mult prea neinsemnat pentru ceea ce reprezinta sacrificiul.