Al treilea val - Inceputul

Alvin Toffler infatiseaza in cartea sa "Al treilea val" imaginea umanitatii divizata in trei generatii caracterizate de puterea evolutiei.

Desi trebuie sa fac referire la primele trei capitole, voi preciza ca impresia lasata este aceea a unei metafore prin care autorul a reluat istoria si a povestit-o relatand transformarile constante care au sters si au rescris mentalitati, politici, economii, tehnologii, culturi. Pentru Toffler, schimbarea este asociata cu aparitia unui nou "val" in societate. In mod evident, au existat oameni care au anticipat modificarile ce aveau sa sculpteze o noua lume. Insa diferentele dintre cei inradacinati in vechile ideologii si adeptii noilor viziuni au produs ruptura. De la politica si pana la familie, tensiunile s-au resimtit puternic si s-au manifestat cu repeziciune pentru acele vremuri. Fireste, ciocnirea dintre generatii a alimentat numeroase conflicte. Un exemplu este Razboiul Civil care ar fi izbucnit din pricina unor probleme precum taxele sau sclavia. De fapt, autorul propune un alt motiv sub forma unei intrebari al carui raspuns este astazi bine cunoscut: " cine va conduce noul si bogatul continent? ". 

Anterior fiecarui val au aparut semne care sa prefigureze imaginea a ceea ce avea sa urmeze. Se pune accent pe ideea ca tot ce s-a intamplat de-a lungul anilor va avea un deznodamant fericit pentru omenire, in sensul ca lucrurile par ca se petrec cu un scop. Acest aspect se defineste simplu - evolutie, dar exagerarile nu fac bine nimanui. "Intr-o epoca in care teroristii se joaca de-a moartea cu ostaticii [...]", sustin cu tarie ca lumea s-a smintit!

Pe masura ce patrunzi in realitatea lui Toffler, incepi sa crezi ca este adevarata pe deplin, dar este meschina in fapt. Nu poti privi raul ca pe bine si nu poti ramane nemiscat la imaginea oamenilor pe post de cobai, chiar daca astazi poate suntem mai bogati datorita lor. E un genocid egal cu Holocaustul. Nu e drept sa multumim sclaviei pentru ca a existat si pentru ca a dat o lectie despre morala si credinta.

O metafora cu un sens mult prea neinsemnat pentru ceea ce reprezinta sacrificiul.