Al treilea val

Partea a treia a cartii poarta denumirea aleasa si pentru titlul acesteia – Al treilea val -  sugerand tranzitia catre o alta lume, total noua si bazata pe noi principii, precum ecologia, genetica, si avand functii paralele cu cele ale lumii de ieri. De-a lungul istoriei am observat evolutia, de la agricultura catre industrie, pentru ca in urmatorii ani sa fim martorii unui nou pas. Viitorul nu inseamna o prelungire in linie dreapta a prezentului, este un cumul de tendinte cat se poate de variate care modeleaza lumea secolului XXI.  In momentul de fata se lucreaza la nenumarate proiecte, de la bateriile fotovoltaice la industria spatiala si ingineria genetica.  Mecanismul de plecare este simplu si totodata complex – informatia.

Pentru prima oara ni se contureaza o baza energetica noua si paralela cu cea utilizata pana acum. S-a inceput valorificarea tuturor resurselor, de  data aceasta, cele inepuizabile (in masura in care sunt pastrate in conditii naturale, fara interventii distructive) si total necostisitoare, precum soarele, vantul, apa, pentru producerea energiei electrice, prin intermediul platformelor plutitoare, a panourilor solare, a turbinelor eoliene. Tehnologia este ieftina si fireasca, daca pot folosi acest termen, prin faptul ca nu afecteaza lumea in care traim si ne dezvoltam. Crestem in acelasi timp si avem cu totii aceleasi nevoi pentru a suprevietui, atat noi, cat si natura. Astfel ca tehnologia de ieri „mananca” lumea, o seaca de toate resursele care pana acum pareau inepuizabile, vesnice si datatoare de viata. De fapt nu avem folosinta in ele, este mai important sa protejam planeta. Acest subiect este indelung discutat de foarte mult timp. Ecologia a devenit baza a tot ceea ce se produce. Au aparut tehnologii in acord cu aceasta, produse ecologice, materiale ecologice, organizatii non-guvernamentale cu motto-uri precum „Salvati planeta!”.

Eu, insa, sunt de parere ca se exagereaza.  Degeaba ne lamentam ca lumea e pe cale de disparitie, ca in 20 de ani nu vor mai exista resurse etc. Toate lucrurile acestea, fiecare  intamplare care ne modeleaza vietile este una „fabricata”. Nu suntem noi stapanii nostri, au altii mai mari si mai puternici grija de acest aspect. Modificarile climatice care au inceput sa se manifeste inca de acum 10 ani, nu au determinat decat grabirea „pregatirilor” pentru oamenii de rand. Al doilea val a marit numarul canalelor prin care individul isi realiza propria imagine despre realitate. Acum numarul lor s-a triplat. Insa, aceste asa zise canale sunt realizate deliberat pentru a ne purta in acelasi mod in care un cioban isi mana oile sau un vacar isi paste vacile. Anumite imagini s-au raspandit si s-au implantat in milioane de  memorii, devenind adevarate icoane. A crescut si s-a diversificat oferta, transformand sistemul in unul consumist. Toate acestea nu s-au realizat pur si simplu, ci au fost deliberate.

Al treilea val este  determinat de statutul societatii, este provocat de crizele de personalitate, de cele economice, financiare, sociale, si se simte profund dorinta de a fi revoltat pentru ce s-a intamplat in trecut, de parca asta ar conta...

Sfarsitul primelor doua valuri

" Nicio civilizatie nu se raspandeste fara lupta. " Asa isi incepe Toffler discursul in ultima parte destinata primelor doua valuri care au conturat perfect lumea pentru asteptarea celui din urma.

Descoperirea Indiilor si a Americii nu a facut decat sa micsoreze lumea in care vaste imperii urmau sa supuna milioane de oameni si apoi miliarde sub un singur semn, al celui de Al Doilea Val. De la conchistadorii spanioli la trappeurii francezi, de la englezi si olandezi la portughezi si italieni, globul s-a impanzit de armate, corabii, comercianti, oportunisti ai vechii lumi, care au inrobit si au decimat populatii intregi, proclamandu-se stapanii supremi ai noii lumi in formare. Tot ceea ce au pradat cuceritorii nu a finantat decat razboaie si opulenta. Acum lumea pare ca se unifica sub acelasi nume, trufia si zgarcenia, ura si mania isi fac loc viclene intr-o perioada ce se dorea a fi una " de aur ".

Micul si inofensivul comert se transforma in marele si cumplitul imperialism, pentru unele popoare care aveau sa vada ultima data lumina si lumea asa cum este ea. Britanicii, francezii, danezii, nemtii si altii si-au extins teritoriile, colonizand toate celelalte continente, iar in spatele atitudinii rasiste si al justificarilor religioase se ascundea adevarul incomod, acela ca noua lume nu mai putea trai in izolare, avea nevoie de cei mici pentru a-i subjuga si a le macina fiinta, ducand astfel mai departe superioritatea generala a omului alb.

Asa si-au facut aparitia, fara voie, economia si piata mondiala.

Ciocnirea celor doua valuri a declansat aparitia unor noi principii, valori, concepte intrezarite simplu sub denumirea de realism industrial, reprezentand totalitatea premiselor noii civilizatii. Evident ca au existat voci potrivnice. Liderii s-au grupat in promotori ai liberei initiative si a individualismului in aripa de stanga, iar in aripa de dreapta, ai colectivismului si socialismului. Urmarile razboiului dintre ideologii s-au rasfrant ulterior asupra intregului glob. Acestea au dus la aparitia urmatoarelor principii : natura, evolutie si progres.

La un moment dat, s-a constatat ca prejudiciile aduse naturii au fost devastatoare pentru anumite zone ale globului, si, cu toate acestea, evolutia sociala era un ideal si un tel pentru fiecare tara industrializata care se dorea in randul lumii bune. Toate popoarele neindustrializate erau inferioare si inapte sa supravietuiasca.

Notiunea de progres a implementat ideea ca " istoria inainteaza ireversibil pentru o viata mai buna pentru omenire ".

" Asadar, in decursul civilizatiei celui de Al Doilea Val, trei notiuni fundamentale - lupta cu natura, importanta evolutiei si principiul progresului - au furnizat munitia folosita de agentii industrialismului pentru a-l explica si justifica in intreaga lume. "

De asemenea, limitarea in timp, proprie agriculturii, si spatiul restrans au fost negate de noua civilizatie, care a constatat importanta celor doua elemente pentru industrialism. Sincronizarea era cuvantul cheie, atat temporala, cat si spatiala.

De la ideea de timp circular in care istoria se repeta, s-a trecut la conceptul de liniaritate. Odata cu aceasta lucrurile, formele, cladirile, gandirile, s-au uniformizat, au devenit precise, linia fiind acum " constanta culturala caracteristica noului realism industrial ".

Omul nu mai era anexat unui loc, unei familii, el devenise autonom si liber precum un atom. Teoria atomista s-a propagat in toate stiintele, in viata omului, in economie si politica. Baronul d'Holbach sustinea ca " universul, acest vast ansamblu a tot ce exista, nu prezinta decat materie si miscare : intregul nu ne ofera spre contemplare decat o imensa, o neintrerupta succesiune de cauze si efecte. "

Realismul industrial a fost cel mai puternic sistem cultural cunoscut in istorie. Pe langa tehnica, natura si cultura, a patruns adanc in interiorul fiintei umane si i-a modificat personalitatea, determinand aparitia unui nou caracter social. In ciuda efectelor negative evidente ale perioadei, a imbunatatit considerabil nivelul de trai al omului.

Insa, asa cum au fost inrobiti oameni, popoare, era industriala a creat si posibilitatea de distrugere completa a planetei, o actiune fara precedent in istorie.

Astazi, prabusirea a tot ceea ce era firesc pana acum, pierderea a tot ceea ce semnifica Al Doilea Val, provoaca o epidemie de criza a personalitatii umane. Pierduti in propria umbra, oamenii cauta sa urmeze un nou drum...